11 decembrie 2016: #hailavot

În ultima zi a verii m-am înscris ca observator independent la alegerile parlamentare. Nu știam exact când vor fi acestea, încă nu se stabilise data, știam doar că vreau să ajut cumva, oricât de mic ar fi gestul meu. Așa că duminică la 6:15 dimineața mă voi prezenta într-una din secțiile din sectorul 6, urmând să-mi petrec toată ziua (și probabil și o parte din noaptea de duminică spre luni) urmărind ca procesul de votare să se desfășoare corect.

Nu pot controla ce se întâmplă, ce rezultate vor avea aceste alegeri sau ce promisiuni electorale vor fi sau nu respectate pe viitor, dar pot controla felul în care reacționez eu. Și în ultimii ani am decis că fie încerc să influențez cumva, să schimb lucrurile în bine, atât cât pot eu de mult (sau de puțin), fie îmi asum lipsa de reacție și tac din gură. Încetez să mă mai plâng.

Am ajuns în acea etapă a vieții în care nu mai am așteptări de la alții, nu mai cer „să se rezolve”, „să se întâmple”. Cine să rezolve? Cine să facă să se întâmple? Vreo forță mistică, exterioară? Extratereștrii? Greucenii? Americanii? N-o să se întâmple. N-o să vină nimeni să ne salveze. Nu putem avea pretenția să facă altcineva lucruri care au un efect direct asupra noastră.

E timpul să ne asumăm responsabilitatea. Și putem începe prin a ne documenta în privința candidaților la parlamentare și să ne prezentăm duminica asta la vot.

Dacă nu vom face nimic altceva în afară de a ne plânge în bula nostră de prieteni / familie / colegi de muncă / social media de cât de prost merg lucrurile, fără să depunem măcar o amărâtă de reclamație acolo unde trebuie, fără a susține printr-un vot pe cel care este mai apropiat de felul în care suntem noi, atunci degeaba vociferăm. E doar energie risipită ineficient (sper că nu am comis un pleonasm cu ocazia asta, am vrut doar să pun accent pe „risipă” și „ineficiență” ).

Am trecut și eu prin etapa „Nu votez, nu mă interesează, n-am cu cine, jocurile sunt deja făcute, oricum n-o să schimb eu nimic„, dar probabil că fix asta se vrea de la noi. Fix asta le ușurează jocul celor care nu mă reprezintă. Cu cât suntem mai needucați și ignoranți, cu atât suntem mai ușor de controlat.

Și da, știu, într-o țară perfectă toată implicarea asta ar fi ceva extrem de normal și asumată pe termen lung. Nu doar un hei-rupism activat la câțiva ani, atunci când sunt alegeri. Dar nu se schimbă toate peste noapte. Și nici nu vor apărea peste noapte, ca prin magie, niște candidați perfecți care să ne reprezinte. Dar trebuie început de undeva, nu?

#hailavot #11decembrie

Cătălin Teniță, inițiatorul grupului Geeks for Democracy / Fiecare Vot:

Dacă doar râdem de morții vii care votează în Teleorman, nu ajungem prea departe. Putem să facem mai mult, pentru binele tuturor. Observarea masivă a alegerilor de către oameni care nu au o implicare politică constantă, însă care au spirit civic, are mai multe finalități, toate susținând același scop până la urmă: fiecare vot să conteze, fiecare partid sau independent să obțină nici mai multe, nici mai puține voturi decât i-au fost acordate.

(via)

P.S. și Vlad Petreanu are niște argumente bune pentru a merge la vot:

Vreau doar să înțelegi că atunci când nu votezi nu înseamnă că nu-ți exprimi nici o opțiune, ci că, dimpotrivă, dai mai multă greutate partidului care ia cele mai multe voturi. Nu votezi în semn de protest, ca să te excluzi din sistem? Bravo, sistemul își freacă mâinile de bucurie că încă n-ai priceput cum stă de fapt treaba

VREI MAI MULT?

Completează formularul de mai jos și o să primești ceva nou de la mine din două în două vineri. Te poți dezabona oricând vrei.

PE ACEEAȘI TEMĂ

COMENTARII

Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.
You need to agree with the terms to proceed