30 de zile de blogging

S-a și făcut luna de când am resuscitat blogul ăsta. Aveam deja mai bine de un an de la ultimul articol (cea mai lungă pauză luată în aproape 8 ani) când am decis că e timpul să mă reapuc de scris, că am nevoie de exercițiu. Ce mi-am propus inițial și cum s-a prezentat situația:

– baby steps: am zis că dacă scriu un articol pe zi e de ajuns pentru început. Da, am avut perioade când scriam mult mai mult, la foc continuu, dar asta se întâmpla acum câțiva ani. Acum trebuie să mă re-disciplinez (chestia asta mă ajută și în noul proiect în care sunt implicată). Iar cu excepția weekendurilor, în care încerc să mă deconectez, până acum am reușit să mă țin de treabă.

– îmi făcusem la început ditamai lista de subiecte pe care să le abordez, listă care se mărește în fiecare zi și promit că o să bifez toate ideile, daaaar toate la timpul lor. Nu mă așteptam să fie ușor, nu mă așteptam să fiu în stare să scriu în fiecare zi câte o „bombă” de articol care să primească zeci de RT-uri, că viața bate voința când vine vorba de pus la tastatură și apucat de scris. De multe ori pur și simplu n-am energie sau chef, documentarea mănâncă și aia timp, și uite așa am ajuns să bag și articole de umplutură.

– mi-am stabilit o oră fixă la care să public articolele în fiecare zi, să se obișnuiască lumea astfel, să știe că în fiecare seară la 9 pot intra pe pyuric.ro și citi ceva nou.

– nu am vrut să depind de social media. Da, am multe persoane care mă urmăresc, aș putea profita și să bag la maxim linkuri pe toate rețelele, însă am zis să încerc și fără canalele respective. Momentan mă limitez la a shareui doar un articol pe săptămână. O să mai experimentez la capitolul ăsta, să văd cum evoluează lucrurile.

– foarte multă lume s-a oferit să mă ajute cu felul în care arată / se mișcă blogul. Mulțumesc tuturor, apreciez, știu că mai e de lucru la tema asta nouă, însă am deja oamenii mei de bază care mă ajută și în care am încredere și la care pot apela la orice oră din zi și noapte.

– am refuzat campaniile în care mi s-a propus să mă implic – fiindcă nu-mi plac brandurile cu care m-aș fi asociat sau n-am nicio legătură cu ele, fiindcă n-am redeschis blogul ăsta ca să fie o extra sursă de venit și fiindcă oricum e prea devreme pentru așa ceva. În trecut am făcut greșeala de a mă grăbi să accept prea multe campanii, între timp am mai crescut, am învățat să spun nu și să-mi văd interesul pe termen lung.

– săptămâna trecută m-am apucat de o nouă provocare, un nou exercițiu care mă solicită zi de zi. Sper să nu-mi fi propus prea multe deodată. Dacă nu renunț și mă ține măcar o lună, revin cu detalii și pe tema asta.

p.s. am făcut poza care ilustrează articolul ăsta de 1 iunie, chiar înainte să mă reapuc de scris.